Multumim Jim Ross pentru ca ai fost singurul comentator ce ai stiut sa vinzi fiecare manevra si storyline ca nimeni altul. Multumim pentru munca ta ca Executive Vice President of Talent Relations si ai vazut potentialul in Steve Austin si The Rock cand cei doi erau niste wrestleri anonimi. Ai fost stalpul din WWE cand aceasta companie era aproape de faliment din cauza WCW si ai muncit de doua ori mai mult pentru aceasta companie, cand toata lumea se gandea sa plece.
Multumim pentru modul in care ai stiut sa comunici cu wrestlerii cand te ocupai de dezvoltarea lor si pentru modul in care i-ai sustinut. Te-ai retras din aceasta pozitie si ai continuat munca de scouter pentru NXT si datorita tie avem in acest moment in aceasta divizie un volum atat de mare de talent cum nu am mai vazut de foarte multi ani, culmea, de cand erai tu Vice presedintele in relatia cu wrestlerii din perioada Atitude.
Multumim pentru momentele incredibile in care puneai over un storyline sau un wrestler si fara tine, poate feudul Steve Austin vs McMahon nu se putea transmite atat de bine la TV. Imi vor ramane mereu intiparite in memorie expresii precum: “Business is about to pick up!”:, “It’s a Slobberknocker!” sau preferata mea ” Good God almighty!”.
Multumim ca desi Vince McMahon nu va recunoaste niciodata, TU ai fost omul din spate care ai ajutat atat de mult Attitude Era.
Despre asta vorbim, incercati sa va imaginti aceste momente fara comentariul lui Jim Ross:
http://www.youtube.com/watch?v=aljUOZS0GLI
Multumim pentru profesionalismul aratat atunci cand Vince McMahon a facut o gluma de porc nesimtit la TV, vizavi de boala de care suferi, Bell’s palsy:
Multumim ca desi ti-a fost aratata usa dupa o mizerie facuta de Ric Flair, tu nu ai atacat compania unde ai facut istorie, mai mult, i-ai multumit!
Multumim Jim Ross!
