[facebook][follow id=”k1rov” size=”large” ]
SmackDown este al doilea brand dupa Monday Night RAW in WWE ca rating si importanta acordata, insa pe parcursul anilor, show-ul a devenit mai mult o pierdere timp decat un must see. Imi aduc aminte in 1999 cand WWE anunta ca vor inaugura un nou brand si eram incantat. Era o idee ciudata la inceput, ca noul show sa se numeasca dupa catchphrase-ul lui The Rock: Layeth the smackdown!
WWE avea nevoie de inca un show saptamanal dupa ce a achizitionat WCW si ECW, avand mult prea multi wrestleri pentru a-i pune pe toti intr-un singur show, fara sa neglijeze anumite talente (TNA voi ce faceti?!).
SmackDown devenise in scurt timp un show la fel de important ca Monday Night RAW mai ales in 2002 cand au decis sa faca brand extensionul. WWE a luat o decizie inspirata si foarte importanta de a-l muta pe The Rock in SmackDown, mai ales datorita fan base-ului de care acesta se bucura. Compania reusea prin despartirea brandurilor sa faca un booking foarte usor mai ales cand nu aveau idei pentru storyline-uri. Era simplu si logic de a organiza meciuri intre branduri la cele doua showuri astfel ridicand ratingul pentru ca aveai oportunitatea sa vezi wrestleri din RAW luptand contra unor wrestleri din SmackDown.
Trecand repedete peste mai multi ani, in 2006 Michael Hayes a fost numit seful echipei de creatie pentru SmackDown. Majoritatea wrestlerilor importanti erau mutati usor catre RAW dar SmackDown devenea cum este acum NXT. Majoritatea wrestlerilor tineri erau promovati prima data in SmackDown dar in acelasi timp, cativa wrestleri importanti erau pastrati in acest brand pentru a atrage fanii. Cat timp Hayes a avut mana libera pentru bookingul si directia creativa a SmackDownului, totul era foarte bine. Saptamanal, show-ul avea meciuri de wrestling foarte bune dar in acelasi timp aveam destul timp pentru promo-uri si alte segmente. Wrestlerii noi erau crescuti aici si li se acorda timp pentru build-up.Era ceva putin mai diferit fata de ce aveam la RAW unde usor usor se punea mai mult accent pe promo-uri si entertainment.
Revenind in prezent, SmackDown-ul de acum este de nerecunoscut mai ales dupa distrugerea brand extensionului. WWE a luat decizia ca la show-urile saptamanale sa avem wrestleri din ambele branduri, astfel distrugand bariera de “competitie” intre cele doua showuri. Aceasta decizie nu a ajutat RAW-ul sa inregistreze un rating mai mare, dar cel mai mult a avut de suferit brandul SmackDown care a devenit neinteresant. Imi aduc aminte ca WWE promova inainte de un RAW cu surle si trambite ca un wrestler precum Kane (ce a fost o perioada de timp doar in SmackDown) urma sa aiba la RAW un meci cu un wrestler. Culmea, acest anunt mergea de cele mai multe ori, WWE reusind sa atraga interesul fanului si automat ridicarea ratingul.
In prezent, ce motiv real as avea sa ma uit la SmackDown? Din 1 ora si 30 de minute cat are show-ul fara publicitate, aproximativ 20 de minute am reluari de la RAW. Mai mult,cele mai importante storyline-uri, angle-uri, promo-uri si tot asa, le avem la Monday Night RAW, in timp ce la SmackDown doar se continua storyline-ul prin meciuri si promo-uri scurte. Campionul World Heavyweight, ce a reprezentat o gramada de ani brandul SmackDown este vazut saptamanal la RAW iar principalele storyline-uri in care acesta este implicat pleaca de la acest show. ( primul wrestler din WWE ce a tinut centura World Heavyweight a fost Triple H ce era la RAW dupa ce Brock Lesnar a plecat in SmackDown cu centura WWE, o decizie foarte buna pentru popularitatea SmackDown-ului).
Inteleg ca WWE este de parere ca anumiti fani se uita doar la RAW insa de cele mai multe ori, cei care se uita la SmackDown se uita sigur si la Monday Night RAW, atunci de ce trebuie sa revad aceleasi segmente? Din pacate, nu am un motiv adevarat pentru a urmari saptamanal SmackDown. In trecut, stiam ca daca vreau sa vad wrestleri precum The Undertaker, Kane, The Rock sau Edge, atunci trebuia sa urmaresc si acest show dar acum daca pe majoritatea ii vad si la RAW, de ce sa mai pierd doua ore cu SmackDown ca oricum nu vad nimic interesant si mai mult, nu pierd nimic din firul unui feud ca il vad sigur la RAW.
Ma deranjeaza ca puteau foarte usor sa ridice diviza feminina si de Tag Team prin SmackDown, daca saptamanal la RAW nu au timp. In loc sa am saptamanal aceleasi segmente cu Sheamus, Randy Orton si cine este campion World Heavyweight, puteau sa aiba continut nou cu divizia feminina si Tag Team. Problema WWE-ului este ca s-au intins mai mult decat le permite plapuma cu atatea show-uri saptamanale. Avem RAW cu 3 ore, SmackDown cu 2 ore, Main Event cu 1 ora, NXT cu 1 ora si Saturday Morning Slam (cat o sa mai tina si asta) 30 de minute. In total avem 7 ore si 30 de minute de continut saptamanal si daca mai adaugam si un PPV, avem intr-o saptamana 10 de ore si 30 de minute de continut pe care echipa de creatie trebuie sa il produca. Din cauza acestui motiv storyline-urile sunt parca aruncate la TV si echipa de creatie pierde firul unui feud.
Draft-ul organizat anual de WWE era un eveniment poate la fel de important ca un PPV, pentru ca era unul din momentele in care toti fanii faceau predictii si apoi discutau despre cine a fost mutat in ce brand, evident ca acum nu mai are loc draft-ul din moment ce nu mai exista brand extension. Se puteau face storyline-uri noi si in acelasi timp se mai echilibra balanta de star power intre cele doua branduri pentru ca inevitabil, WWE mai aducea in RAW wrestleri importanti din SmackDown pe parcursul anului.
Terminarea brand extensionului a fost o decizie facuta de WWE in speranta ca va ridica ratingul pentru RAW, insa rezultatele inregistrate de acest show nu au fost atat de bune incat sa merite distrugerea brandului SmackDown.
[facebook][follow id=”k1rov” size=”large” ]
