Ruby Riot vs. Sonya Deville
Ruby şi Sonya, proaspăt promovate în main roster, prima în Smackdown, a doua în RAW, au lucrat un meci cel puţin decent.
A respectat o formulă clasică de babyface vs. heel, cu babyface-ul care trebuie să treacă de un obstacol pentru a câştiga. În acest caz, Ruby Riot a vândut o accidentare la gleznă. Chiar dacă limb work-ul lui Deville nu a fost cel mai strălucit, a fost okay şi oricum selling-ul lui Ruby a luat ochii.
Câştigătoare: Ruby Riot
Rating: ***1/4
Johnny Gargano vs. Pete Dunne
WWE United Kingdom Championship
Cred că putea fi băgat pe card-ul de la War Games, pentru că a fost destul de scurt, dar merge şi pentru a umple timpul la NXT TV până la următorul set de filmări. Nu înţeleg exact dacă în viitor pentru titlul UK vor putea lupta şi wrestleri non-britanici.
A fost mai mult un exhibition match, deşi a fost pus un titlu în joc, nu cred că se aştepta nimeni ca Johnny Wrestling să plece cu titlul acasă, chiar dacă pe parcursul meciului am fi fost tentaţi să credem acest lucru, iar aici mă refer la momentul în care Dunne şi-a scos proteza/mouth guard-ul şi Gargano i-a plantat un Superkick.
A fost construit pe aceeaşi schemă ca meciul anterior, heel vs. babyface. Bineînţeles, ambii şi-au jucat rolul cum trebuie şi au beneficiat şi de interesul publicului texan. S-a disputat într-o viteză de treaptă înaltă, dar a fost un wrestling curat, fără botch-uri, poate doar când Dunne i-a împins mână lui Gargano în gura lui. Minusurile sunt timpul efectiv, undeva sub 10 minute, plus repetiţia unor manevre, cum ar fi DDT-ul.
Câştigător: Pete Dunne
Rating: ***3/4
Un episod de NXT mai light, motiv pentru care l-am şi văzut şi am ales să scriu despre el. Merită urmărit dacă vrei doar wrestling, fără vreo continuitate din punct de vedere al storyline-urilor. Practic ambele meciuri, cu tot cu intrări, cred că au vreo 20 de minute.
