Primul meci Ultimate X pentru divizia feminină din Impact, ceea ce e puţin ciudat, pentru că TNA/Impact a pus accentul pe divizia feminină cu mult înainte de “revoluţia” din WWE.
Meciul a fost foarte aproape de un clusterfuck. Dacă sunt îngăduitor, pot spune că au fost câteva spot-uri okay, dar a fost atât de evident că au fost repetate înainte. De altfel, au fost şi câteva botch-uri, la acelaşi nivel cu spot-uri.
Mă gândeam că îi vor da un title shot lui Chelsea Green, nicidecum lui Tasha Steelz, care nu m-a impresionat cu nimic.
Câştigătoare: Tasha Steelz
Rating: **
Steve Maclin este Steve Cutler din WWE şi probabil avea de demonstrat în acest meci că a fost judecat greşit în WWE.
Şi tocmai asta a făcut. Nu doar că este o piesă unică în X Division, dar are potenţial de main eventer, mai are şi un gimmick interesant. Trey Miguel este un wrestler ale cărui meciuri încă pot să arate fresh într-o lume a wrestling-ului în care au apărut tot mai mulţi high fly-eri. Dinamica asta dintre cele două stiluri, dar şi intensitatea la care s-a dus lupta au făcut să fie un meci foarte bun, în care a fost pus over şi titlul.
Câştigător: Trey Miguel
Rating: ***1/2
Tot ce s-a întâmplat în acest meci a fost foarte tare. De la Ian Riccaboni, care mi se pare unul dintre cei mai buni comentatori la ora actuală, până la Bobby Cruise ring announcer şi regulile Pure sub care s-a disputat meciul, dar şi faptul că Sabin a câştigat o şansă la titlul ROH în 2018 pe care a primit-o abia acum.
Jonathan Gresham este unul dintre wrestlerii de urmărit în 2022, mai ales având în vedere situaţia Ring of Honor. Iar Chris Sabin este un veteran şi s-a putat adapta stilului de wrestling prestat de Gresham.
A fost lucrat excelent pentru minutele pe care le-a primit. A pornit de la un meci tehnic, în care ambii wrestleri căutau să preia conducerea înfruntării şi s-a transformat în final într-o adevărată luptă. Iar regulile Pure au fost un detaliu bine venit în meci, care i-a “obligat” pe cei doi să improvizeze.
Câştigător: Jonathan Gresham
Rating: ****1/4
JONAH nu m-a impresionat nici în cariera pre-WWE, în indies, nici când a fost în NXT şi mă aşteptam ca meciul ăsta să iasă atât de bun, chiar dacă îl avea pe Josh Alexander.
A avut un storytelling pe care l-am mai întâlnit în ultima perioadă. JONAH şi-a folosit avantajul fizic şi forţa pentru a-l domina pe Alexander, care în schimb a trebuit să fie mai rapid, mai agil şi, în unele cazuri, mai inteligent decât adversarul său.
Sper că a fost victoria prin care Josh Alexander să revină în preajma titlului mondial.
Câştigător: Josh Alexander
Rating: ***3/4
Stipulaţia meciului a fost un War Games într-un singur ring şi fără cuşcă. A fost destul de lung şi au încercat multe lucruri, dar nu le-au ieşit foarte multe.
A fost un meci hardcore decent. De departe partea mea preferată a fost atunci când toţi wrestlerii au venit cu câte o “armă”, iar Joe Doering a venit cu mâinile goale. Nice touch.
După meci Mike Bennett, Matt Taven, PCO şi Vincent i-au atacat pe câştigători în ceea ce s-a vrut a fi o invazie ROH, care a fost vândută ca fiind un moment pe care oficialii Impact nu îl aveau în plan.
Câştigători: Heath, Rhino, Eddie Edwards, Willie Mack & Rich Swann
Rating: ***
A avut un început decent, dar a scăzut nivelul odată ce a început să se pună accentul pe partea de “fără descalificări” a meciului.
Unele lucruri au avut sens, cum ar fi intervenţia lui Chelsea Green în meci, unele n-au avut. Şi câteva near fall-uri au fost bune, chiar dacă finalul a fost… meh.
Câştigător: Moose
Rating: **1/2
Am impresia că au mutat meciul în main event după ce a fost făcut publică apariţia lui Mickie James în Royal Rumble.
Al treilea meci cu valenţe hardcore la rând şi deja a fost prea mult, mai ales că şi aici au încercat mult prea multe lucruri şi au fost şi mai multe botch-uri, unele chiar în momente importante din meci.
Ideal ar fi fost să încheie cu un meci clasic de wrestling, dar în schimb s-au complicat prea mult.
Acum rămâne de văzut dacă Mickie James chiar va intra în meciul Royal Rumble cu titlul Impact.
Câştigătoare: Mickie James
Rating: **3/4
Într-o săptămână plină de wrestling, Hard to Kill a fost un PPV solid, cu trei meciuri destul de bune şi alte lucruri interesante care s-au întâmplat, de la apariţia lui Tom Phillips la masa comentatorilor până la invazia ROH şi modul în care s-a încheiat show-ul, promovând Royal Rumble. Din păcate, opener-ul şi meciurile din finalul show-ului nu au ţinut pasul din punct de vedere al calităţii cu celelalte.
Notă PPV: 6.5