Pre-show-ul, denumit The Buy In, în temă cu tot “gimmick-ul” PPV-ului a fost deschis de Casino Battle Royal. La modul în care a început, credeam că o să iasă un clusterfuck, însă în cele din urmă s-a îmbunătăţit, iar tot conceptul mi se pare tare.
Chiar dacă aici nu a ieşit chiar cel mai bun meci, pe viitor sunt şanse să iasă mult mai bine, dacă vor continua cu acest concept. E plăcut să vezi un meci arhifolosit, de multe ori plictisitor, cu o altă faţă.
Mule interacţiuni interesante, Joey Janela cu Jimmy Havoc, Havoc cu Dreamer, MJF cu toată lumea. Era de aşteptat ca Page să câştige şi mă bucur că a făcut-o. Sper ca el să fie şi primul campion al companiei.
Rating: **1/2
O altă bulină albă pentru AEW pentru că le-a dat şansa unor wrestleri, pentru marea majoritate, necunoscuţi să îşi expună talentul. A fost un meci bun pentru divizia cruiserweight, nimic mai mult.
Rating: ***
Ştiu că a fost şi în TNA în show-uri bune, dar este incredibil să îl văd pe Christopher Daniels la aproape 50 de ani într-un eveniment de asemenea calibru. CIMA, la fel, este o legendă în Japonia pentru tot ceea ce a făcut în Dragon Gate.
Meciul a fost bun, mă bucură expunerea băieţilor care au fost în Dragon Gate, mi-ar fi plăcut ca ei să câştige, sunt curios să îl văd pe T-Hawk la single şi mai curios să îi văd pe băieţii din OWE.
Rating: ***1/2
A fost plăcut plot device-ul lui Brandi Rhodes şi apoi surpriza cu Awesome Kong. Brandi ne-a arătat că va participa activ şi în ring şi a pus bazele unei colaborări cu Kong, iar Kong e un nume extrem de important în divizia feminină. Din ce am înţeles, Kong are probleme cu accidentările şi din cauza asta nu a fost foarte activă în meci, dar a fost acolo pentru a scoate pe Nyla Rose, care este un personaj interesant, având în vedere şi că AEW pare a fi o companie progresistă.
Meciul a fost cam cel mai slab de pe card, dar a introdus personaje foarte interesante. Kylie Rae poate fi cel mai tare babyface din această divizie. Şi să nu uităm că şi Leva Bates pare a fi semnată.
Rating: ***
Un meci foarte bun la echipe, care, alături de cel de mai târziu, pune bazele unei divizii la echipe care promite multe. Mi-a plăcut să îi văd din nou împreună pe Jack Evans şi Angelico după foarte mult timp, iar Best Friends sunt întotdeauna o încântare.
Cel mai interesant aspect al meciului este că toţi patru se pot descurca cel puţin decent şi single şi pot interpreta personaje atât serioase, cât şi într-o notă mai entertaining. Chiar aş vrea să văd un meci între Chuckie T şi Drunken Master Evans.
Segmentul de după meci mi s-a părut excelent, iar comentariul a ajutat la asta, pentru că doar unul dintre ei ştia cine sunt (kayfabe), deşi probabil Jim Ross nu avea idee. Pentru cine nu ştie, sunt Super Smash Brothers, pe care Excalibur îi ştie din PWG. Mi se pare cool că i-au prezentat şi pe social media de parcă nimeni nu ştia de ei, nu să se trezească JR să spună că sunt “the hottest free agents” sau ceva de genul.
Rating: ***3/4
Good wrestling match şi entertaining, deşi nu prea ştiam nimic despre cele şase participante. S-a lucrat foarte bine meciul, în special pentru că în Japonia se lucrează destul de des astfel de meciuri la echipe.
O bună reprezentare pentru joshi puroresu pe scena wrestling-ului main stream american. Cele întâmplate în timpul meciului poate da naştere şi unor storyline-uri odată ce AEW va fi pe TV. Sunt curios însă dacă Ryo Mizunami va semna full-time. Din ce ştiu, are un contract pentru cinci apariţii pentru a decide dacă se poate adapta wrestling-ului american.
Rating: ***3/4
Intrarea lui Cody a fost un răspuns prompt şi serios la ceea ce a făcut Triple H la Hall of Fame, deşi văd că ce s-a întâmplat în AEW a primit în mare reacţii negative, în timp ce glumele lui Hunter sunt considerate amuzante şi “vai s-a pişat pe AEW”. Dublu standard huh. Sunt curios dacă WWE va da o replica şi sper să nu fie una cringe.
Meciul mi-a întrecut toate aşteptările. Mă gândeam că va fi ceva old school, dar Cody şi Dustin parcă au luat toate elementele bune unui meci din NWA-ul anilor 1980. A avut tot ce trebuie să aibă un meci de wrestling, poate prea mult sânge, dar tot respectul pentru că Dustin a dus meciul la bun sfârşit cu o arteră tăiată. “Watching a grown man covered in blood spank his younger brother on the bare ass with a belt in front of a rabid crowd. Don’t tell me pro wrestling isn’t the best”.
Cody a scos cel mai bun meci al carierei şi l-a depăşit în mod clar pe cel cu Okada, dar performanţa lui Dustin a fost impecabilă. Ştiam că Dustin poate juca un personaj la perfecţie, dar ceea ce a făcut în ring a fost neaşteptat de bun. A fost un meci pentru istorie, sunt sigur că Dusty ar fi fost mândru să îl vadă.
Speech-ul lui Cody a fost emoţionant. Când a zis “I don’t need a partner, I don’t a friend, I need my older brother” jur că cineva a început să taie ceapă lângă mine.
Rating: ****1/2
Bret Hart a introdus titlul AEW. Damn, finally, Bret screwed Vince. Cred că nici nu a acceptat bani pentru apariţia asta. Sper să fie ok după accidentul de la finalul acestui segment. Titlul e frumos, arată ca un titlu mondial, cu multe elemente “împrumutate” de la cel IWGP Heavyweight. Diamonds and shit.
Aş mai vrea să vorbesc şi despre MJF – Maxwell Jacob Friedman. La doar 23 de ani, virtual necunoscut, poate fi unul dintre cele mai tari personaje. Este tot ce poate fi Miz şi ceva mai mult. Doar 23 de ani şi taie promo-uri de parcă face asta de cel puţin un deceniu, extrem de natural în faţa unei arane pline.
The Young Bucks (c) vs. The Lucha Brothers
Young Bucks au avut un ring gear potrivit pentru Las Vegas, în timp ce măştile lui Fenix şi Pentagon au fost 🔥. Dacă s-ar comercializa, mi-aş cumpăra masca lui Fenix.
Meciul a fost ballz to the wall action. Am fost de multe ori critic la adresa Young Bucks, dar meciul ăsta s-a desfăşurat atât de bine, atâtă de smooth acţiunea din ring, au dat totul. Au dat chiar şi mai mult decât aveau, Young Bucks au apelat la manevrele echipelor pe care le-au întâlnit în trecut (shout out MCMG, El Generico & Kevin Steen), în timp ce Lucha Bros nu au mai avut răspuns după ce şi-au executat manevrele de final, practic asta a fost şi povestea meciului.
În sfârşit o companie de wrestling pune accentul pe divizia la echipe, totuşi aş vrea să îi văd pe Pentagon şi Fenix şi la single. Fenix este, fără doar şi poate, cel mai bun cruiserweight din lume. În fine, meciul a fost mai bun decât cel pe care l-am văzut între ei în PWG.
Rating: ****1/2
Intrarea lui Chris Jericho a fost legendară. Totuşi aş fi vrut o mică pauză între meciuri, pentru că acţiunea din cel la echipe a epuizat ochiul, astfel ar fi mers vreo 10-15 minute cu ceva extra.
Nu a fost meciul perfect, dar mie mi s-a părut puţin mai bun decât cel din NJPW. A fost, probabil, cel mai tehnic meci al lui Jericho de când a plecat din WWE, deşi tot am avut destul de multe elemente mai hardcore, de notat şi că Omega a dus mare parte din meci cu nasul spart şi pentru cine nu a avut nasul spart, e dificil să duci un efort fizic :) Povestea meciului a fost că Omega nu îşi poate executa finisher-ul, în timp ce Jericho le-a executat degeaba, astfel că noul finisher al lui a venit la timp şi a arătat destul de bine, aspect de care mă temeam. Totuşi, parcă era mai bine dacă îl dezvăluia dinaintea meciului.
Astfel vom avea Chris Jericho vs. Adam Page pentru titlul AEW. Mi-ar plăcea să câştige Page, ar fi semnul clar că ei vor să facă lucrurile diferite, să creeze staruri, deşi cu Jericho campion pot avea un start bun pe TV.
Rating: ****
Înainte de meci le spuneam celor care se mai uitau la show că trebuie să apară şi Moxley, eram aproape sigur de apariţia lui şi ar fi fost un final dezamăgitor dacă nu apărea. Totuşi, main event-ul a fost atât de bun încât am uitat complet de Moxley. A fost unul dintre cele mai tari finaluri ale unui PPV. De la lupta dintre Adesanya şi Gastelum din UFC nu am mai ţipat în faţa unui monitor la 7 dimineaţa.
Între timp, prezenţa lui Moxley a fost anunţată şi în NJPW, astfel, iată, este un work. În mod cert. Interesant cum persoane care acum câţiva ani spunea că Dean Ambrose este un main eventer şi trebuie să aibă titlul WWE, acum spun că AEW a semnat un mid carder din WWE. Funny. Reminder că Ambrose a fost la un moment dat cel mai over om din WWE.
Per total mi-a plăcut tot ce am văzut pe parcursul celor cinci ore, în note mari sau mai mici. Aşadar au meritat din plin cei 85 de lei plătiţi pe Fite TV. Sunt curios de tot ce va prezenta AEW în viitor şi cu siguranţă voi cumpăra şi PPV-urile următoare, iar pontul meu este că la All Out, în Chigaco, pe 31 august, va apărea şi CM Punk.
