15. WWF Championship Match: Ric Flair (c) vs Randy Savage (Wrestlemania VIII)
“Your gonna be damaged goods just like Elizabeth, you gotta walk that aisle and face the best wrestler alive today” Ric Flair
Analiza: Fiind un mare fan al ambiilor, abia asteptam sa vad meciul asta din nou. Nimic mai prejos de un meci classic, m-ar fi dezamagit. Din fericire pentru mine, acesta a fost un classic din toate punctele de vedere posibile. Mi-a placut modul in care Savage n-a asteptat gongul sa sune si a mers imediat sa puna mainile pe Flair, aratand astfel cat de mult se urau cei doi. Intensitatea acestui meci e pur si simplu bestiiala. Cred ca bout-ul il pot rezuma in 3 parti.
Flair dominand inceputul, numai pentru ca Savage sa revina si sa il bata pe Ric pana sangele sarea de pe fata acestuia, apoi concluzia in care Elizabeth a venit la marginea ringului. Modul in care Savage si-a vandut accidentarea la genunchi dupa aceea lovitura cu scaunul a lui Flair a fost god dammed perfect. Normal Ric fiind heel-ul characteristic, i-a decimat genunchiul lui Savage si a atraas huiduielile publicului cu tatonarile catre Elizabeth. In timp ce Flair era heel-ul perfect, Randy era babyface-ul perfect, aratand curaj si determinarea de a face orice pentru a-l infrange pe personajul rau. Nu vreau sa ma iau de meci, deoarece a fost incredibil, insa ritmul a scazut pe la mijloc, de aceea nu a intrat in top 10.
Finalul chiar daca am auzit multi oameni care ziceau ca nu le-a placut, eu l-am gasit excellent. Era logic ca Savage va face orice pentru a-l bate pe Flair, stiind ca cei doi se urasc atat de mult, ba chiar ar fi recurs la a-l tine pe acesta de echipament cand il numara.
Acesta e un meci super, povestea rivalitatii dintre cei doi de la aceea vreme fiind incredibil de bine transpusa in ring.
