In aceasta noapte, gala UFC on Fox 8 va fi teatrul de razboi al luptei pentru legitimitate pe care o duce tanara categorie musca, Demetrious „Mighty Mouse” Johnson incercand sa isi apere centura in fata lui John Moraga. In cadrul co-main event-ului, vom vedea doua tinere sperante ale categoriei semimijlocii, Rory „Ares” MacDonald si Jake „The Juggernaut” Ellenberger, infrundandu-se pentru a se apropia cat mai mult de varful diviziei lor. In articolul de fata, vom analiza cu ochi critici abilitatile si tendintele lui MacDonald si Ellenberger, cu speranta de a putea privi spectacolul oferit de ei intr-o lumina mai clara.
Se vorbeste adesea despre faptul ca tanarul canadian face parte din acea generatie noua de luptatori de MMA care nu au la baza o anume disciplina martiala sau alta, ci care s-au antrenat pe tot parcursul vietii lor de luptator in arte martiale mixte. Intradevar, uitandu-ne la arsenalul lui MacDonald, dar si la rezultatele sale (14 victorii din 15 lupte disputate, 12 finalizari, dintre care 6 prin KO sau TKO si 6 prin procedee articulare sau strangulari), ne este conturata imaginea unui combatant echilibrat.
„Ares” este un bun tehnician in ceea ce priveste fiecare aspect al luptei. Loviturile sale de brate si picioare sunt bine executate, au viteza si forta adecvate, iar MacDonald se foloseste de ele in mod inteligent, fie pentru a controla distanta (maximizand astfel potentialul oferit de alonja sa impresionanta), fie pentru a-si spulbera direct adversarul. Stie sa alterneze atat combinatii cat si lovituri singulare, stapaneste o varietate de tehnici de lovire, lucru impresionant pentru un tanar de doar 24 de ani, insa poate nu atat de surprinzator daca ne gandim ca debutul sau pe scena artelor martiale mixte a fost acum aproape 8 ani, in octombrie 2005.
Desi nu a activat pe plan sportiv in lupte libere, greco-romane sau judo, Rory MacDonald este priceput in ceea ce priveste ducerea adversarilor la sol, fiind inca o dovada in acest sens (pe langa colegul sau, campionul UFC al categoriei semimijlocii, George St-Pierre) ca baza sportiva TriStar din Montreal produce luptatori de calibru inalt. Pe langa proiectarile si secerarile bine executate, MacDonald a demonstrat ca stie cum sa continue lupta o data ce s-a ajuns la sol, fie prin strangulari (de obicei strangularea din spate sau cea in triunghi), fie prin procedee articulare (unde pare sa favorizeze luxarea bratelor).
Interesant la canadianul de 24 de ani este dualitatea disciplina-ambitie. Pe de-o parte, a aratat in repetate randuri ca stie sa urmeze un plan de atac pas cu pas cu o exactitate admirabila, pe de alta parte, dorinta acestuia de afirmare, de a demonstra superioritatea sa cu absolut orice pret este acel element care l-a costat scump in infruntarea sa cu fostul campion interimar al categoriei semimijlocii, Carlos Condit. In acea lupta dificila, in fata unui adversar foarte experimentat, pentru care tenacitatea este un mod de viata, MacDonald s-a grabit inca de la primul semn clar ca acesta fusese ranit de ofensiva sa, fiind secerat in timp ce incerca la randul sau o proiectare si finalizat la sol, in cele din urma, prin lovituri aplicate de catre Condit.
Categoria semimijlocie a UFC-ului pare sa fie unul dintre cele mai prielnice locuri pentru un anumit arhetip de combatant: luptatorul-pugilist. Pentru a clarifica, este vorba de acel tip de practicanti de arte martiale mixte care se folosesc cu precadere de tehnicile de box combinate cu cele de lupte libere si greco-romane.
Acesti atleti tind sa aiba un fizic impunator, o redutabila forta fizica, si putere in lovituri. Sunt foarte buni la aplicarea unei presiuni constante, iar adversarii acestora ajung sa lupte cu multa precautie datorita dublei amenintari de a fi secerati sau facuti knock-out. In acest moment, doi indivizi aflati in cadrul elitei categoriei semimijlocii se muleaza foarte bine pe arhetipul luptatorului-pugilist: Johny Hendricks si Jake Ellenberger. In timp ce primul dintre acestia urmeaza sa se lupte pentru titlu impotriva „regelui” diviziei, Georges St-Pierre, Ellenberger mai are in continuare de muncit pentru o asemenea oportunitate, cautand sa si-o asigure printr-o victorie in fata lui Rory MacDonald, in co-main eventul galei. UFC on Fox 8.
Ellenberger este un practicant experimentat de MMA, care de la debutul sau din aprilie 2005 (tot in 2005 a inceput si MacDonald cariera sa la profesionisti) a strans 35 de lupte, dintre care 29 de victorii. Din parcursul sau impresionant trebuie retinut ca dintre aceste 29 de victorii, 18 au fost prin KO sa TKO, cea mai recenta inregistrata impotriva unui alt veteran in persoana lui Nate Marquardt, despre care se spunea atunci cand a facut trecerea la categoria semimijlocie ca o va domina cu usurinta.
In ultimii ani, de altfel, Jake pare sa se fi specializat in a zdrobi adversari redutabili, mai bine cotati decat sine. Pe langa decapitarea lui Marquardt, care pana la acel punct nu fusese finalizat prin lovituri in intreaga sa cariera decat de Anderson Silva, Ellenberger i-a administrat lui Jake Shields un knock-out pe care nici macar pumnii din otel ai lui Dan Henderson nu l-au putut aduce (ce-i drept, Ellenberger a reusit aceasta performanta printr-o lovitura de genunchi la cap). Asemenea reusite ne spun doua lucruri despre „The Juggernaut”. In primul rand, nu se lasa intimidat de renumele sau parcursul adversarilor sai. In al doilea rand, este genul de luptator care cauta sa finalizeze orice lupta.
Un lucru interesant de observat este ca Jake Ellenberger are un defect in comun cu Rory MacDonald: dorinta sa de afirmare cu orice pret il lasa in anumite momente descoperit sau lipsit de energie. Dovada o fac meciurile sale cu Carlos Condit si Martin Kampmann. In ambele lupte, Ellenberger s-a obosit incercand sa le zboare capul de pe umeri, ajungand sa piarda meciul cu Condit la puncte, iar pe cel cu Kampmann prin TKO.
Desi infrangerile au fost diferite, maniera prin care s-a ajuns la ele a fost asemanatoare. Obosind, Ellenberger devine previzibil si isi neglijeaza apararea, lasand brese semificative prin care luptatori bine instruiti in tehnici de lovire le pot specula cu usurinta. Astfel, putem miza pe faptul ca daca lupta dintre Jake si Rory trece de prima runda, factorul psihologic va fi cel determinant in stabilirea unui castigator.
Analizandu-i pe cei doi combatanti sumar, putem ajunge la urmatoarele concluzii: desi amandoi sunt redutabili din punct de vedere al tehnicilor de lovire, Ellenberger are sanse mai mari de a produce un KO, desi tinde sa se limiteze la lovituri de brate si de genunchi (in clinch). Rory, in schimb, are un arsenal mai divers, si se va bucura de o alonja superioara (194 cm in fata celei de 185 cm a lui Ellenberger).
Defensiva amandurora este decenta dar nu impenetrabila, americanul folosind eschive mai des decat adversarul sau, iar canadianul avand un mai bun control al distantei prin lovituri si deplasare eficienta. Amandoi sunt capabili sa duca o lupta la sol si sunt relativ greu de secerat, insa o data ajunsi pe saltea, Ellenberger va tinde spre a-si asigura victoria prin lovituri, in timp ce Rory mai are optiunea procedeelor articulare sau de strangulare.
Lupta aceasta are consecinte interesante pentru categoria semimijlocie, daca e sa o cuplam cu infruntarea dintre Hendricks si GSP. MacDonald a declarat deja ca nu ar dori sa il infrunte pe St-Pierre, care ii este coleg de antrenamente, insa este liber sa il infrunte pe Hendricks, sau sa incerce sa se razbune impotriva lui Condit. Ellenberger ar face, fara indoiala, un meci interesant atat impotriva lui Georges St-Pierre cat si a lui Hendricks, cei trei fiind considerati in acest moment posesorii celei mai bune tehnici de lupte libere din divizia lor. Cu toate acestea, indiferent de rezultatul luptei din cadrul co-main eventului UFC on Fox 8 din aceasta noapte, putem spune cu siguranta ca se vor mai limpezi apele tulburi ale categoriei semimijlocii.
