Am fost acum cateva zile la un concert. “Dar Mihai, ce legatura are asta cu Wrestlingul?” Ei bine, sa il citez pe Deckard cain, “Stay a while and listen”.
Am fost la acest Concert si am apucat sa vad doua formatii. Una pentru care venisem – Sabaton – si una din cele doua formatii in deschidere – Eluveitie. Pe tot parcusul spectacolului am obesrvat ideea de show, de a face show, de a fi mai mult decat o reprezentanta muzicala. Eluveitie au fost ok in asta, mai un “We freacking (au zis alt cuvant cu F) love you”, “This is freaking amazing” si altele. Totul ok, dar destul de neinteresant.
Dupa au urmat Sabaton (galerie foto de la concert) …. parca intreaga seara a explodat. Toata seara au facut pe dracul in praznic sa faca publicul implicat. Primul moment care mi-a trantit un zambet enorm pe buze, a fost folosirea tricolorului. Cu 40 de minute mai devreme gandeam “Ce i-ar ajuta pe Eluvite daca ar folosi un steag si nu ar mai zice “we freakin love you” de nspe mii de ori”, si acum vedeam solistul Sabaton tinand steagul Romaniei sus cu un zambet pe buze din ureche in ureche. Pe deasupra s-a vorbit direct cu fanii, au lasat fanii – prin urari – sa aleaga ce melodie sa urmeze, si punctul culminant a fost alegerea ultimelei melodii: Metal Crue. Sabaton de obicei canta despre razboi. 90% din melodiile lor sunt despre tot felul de lupte, batalii, personaje istorice cunoscute. Metal Crue este pur si simplu un omagiu adus multor formatii din Rock, in care cat mai multe nume de formatii sunt folosite drept versuri. Va imaginati ca sala a explodat. 1500 de rockeri – multi deja la a 20-ea bere – tipau sareau si cantau intr-un cor aceasta melodie.
Ce legatura au toate astea cu Wrestlingul? Implicarea fanilor. La concert nu puteam sa nu compar constant manipularea publicului cu ceea ce avem noi, fanii de wrestling, parte la fiecare show. Si m-am gandit ca odata si de mult Wrestlingul nu era televizat, ca reactia publicului, sentimentul cu care plecai din arena, era toata reclama pe care multi wrestleri si promotii le aveau. Cu timpul, asta s-a schimbat, mai ales cu era WWF/WCW cand totul a devenit televizat, dar reactia fanilor mereu a fost importanta. Reacite deserori generata si de implicarea lor in spectacol. Daca stam sa ne uitam la showuri din (eterna) era a Atitudinii, o sa vedem cum reactiile, saptamana de saptamana, sunt similare cu ce am vazut eu la Sabaton. Ca sa fac o compartie, am fost la show-ul WWE-ului din romania. TOATA arena tipa de le iesau plamanii. Mult mai mult de 1500 de oameni. Daca ai pune cele doua evenimente unul langa altul, nimeni nu ar auzi show-ul WWE de la Sala polivalenta din cauza a 1500 de rockeri care simt momentul creat de Sabaton. De ce? Cei in Sala Polivalenta erau entuziasmati, dar reactia lor era dictata de regulile wrestlingului: Yeeee la ala bunu, Boooo la ala raul, hahahaha la ala comic. Reactia la concert era una din pura emotie si orice fel de reactie asteptata cu care sa inceput show-ul (“Sabaton, Sabaton”) a fost total inecata de valul de energie si emotie generat de formatie prin show-ul dat.
