Acesta nu va fi un review tipic din partea mea, iniţial nu voiam să scriu nimic despre acest show. Acum vreau doar să îmi exprim dispreţul pentru ce a fost Royal Rumble 2017 şi WWE, în general.
Becky Lynch, Nikki Bella & Naomi vs. Mickie James, Alexa Bliss & Natalya – A fost ok, decent, cui îi pasă? Au vrut să construiască viitoarele feud-uri din divizia feminină din Smackdown şi probabil un meci Elimination Chamber, dar degeaba dacă îl pui primul meci dintr-un preshow de două ore care începe după-amiază (la americani)
Câştigătoare: Naomi, Becky Lynch & Nikki Bella
Rating: *1/2
Cesaro & Sheamus vs. Luke Gallows & Karl Anderson – Gallows şi Anderson poate că nu sunt cel mai bun tag team din lume, dar pot să scoată meciuri bune, mai ales cu adversari de genul lui Cesaro şi Sheamus, dar lasă-i să aibă un meci normal. Booking-ul a fost mizerabil. Le-a luat atât de mult timp până să îi facă campioni încât nu cred că îi pasă cuiva acum.
Câştigători: Gallows & Anderson – NEW TAG TEAM CHAMPS
Rating: **1/2
Sasha Banks vs. Nia Jax – Aici booking-ul a fost okay, trebuiau să o bage cumva pe Nia Jax în meciul de la Wrestlemania. Problema este ea, she can’t wrestle. În continuare este foarte slabă în ring, iar în momentul de faţă, chiar dacă primeşte acelaşi booking de monster heel unde teoretic ai putea să scoţi meciuri mai bune, nu văd pe nimeni capabil să care un meci 1vs1 cu ea.
Câştigătoare: Nia Jax
Rating: *1/4
Bayley vs. Charlotte – Ce revoluţie în divizia feminină când ai trei meciuri cu femei şi scapi de ele încă din începutul PPV-ului. Meciul a fost bun, Charlotte în sfârşit primeşte un booking okay, în care demonstrează în termeni kayfabe de ce este campioană. Chiar dacă a pierdut, Bayley devine din ce în ce mai over şi se apropie momentul în care titlul trebuie să fie pus pe ea. Finisher-ul a fost destul de tare.
Câştigătoare: Charlotte
Rating: ***1/4
Kevin Owens vs. Roman Reigns – Probabil cel mai bun meci dintre ei, s-au folosit foarte bine de stipulaţie, ceea ce pentru mine contează destul de mult când ai gimmick match-uri. De asemenea, au fost şi câteva spot-uri tari, dar şi factorul surpriză cu Braun Strowman. Ca de fiecare dată când scoate un meci bun Reigns, oponentul său a fost cel care l-a cărat. Owens, dar şi Jericho au făcut tot meciul.
Câştigător: Kevin Owens
Rating: ***3/4
Neville vs. Rich Swann – Nu am ce se reproşez acestui meci, a fost bun, Neville lucrează mult mai bine ca heel, într-adevăr arată ca regele diviziei. Publicul a fost mort, dar nu i-aş face pe ei vinovaţi, ci pe WWE. Şi-au bătut joc de tot ce a însemnat Cruiserweight Classic. Normal că nu nimănui nu o să îi pese de această diviziei când de fiecare dată schimbi corzile şi canvas-ul, ai storyline-uri foarte stupide gen Noam Dar, Cedric Alexander şi Alicia Fox şi ai aceleaşi meciuri săptămână de săptămână. În continuare sunt de părere că 205 Live nu va rezista. Cea mai bună soluţie ar fi să profite de momentum-ul lui Neville şi să unifice titlul cu cel United States sau ceva de genul ăsta, iar restul de cruiserweights să fie trimişi în NXT, acolo unde vor fi apreciaţi la adevărata lor valoare.
Câştigător: Neville – NEW CRUISERWEIGHT CHAMP
Rating: ***1/4
AJ Styles vs. John Cena – Iniţial credeam că va fi ceva diferit şi chiar dacă nu speram la un double turn sau la un heel turn al lui Cena, mi-a plăcut agresivitatea de la început, dar după a început spam-ul de manevre şi near fall-uri. Submission, submission, finisher, near fall, finisher, near fall, super finisher, finisher, cenawinslol. Există un loc în această lume a wrestling-ului unde “epic match formula” înseamnă psihologie, intensitatea, emoţie, imprevizibilitatea. Acest loc nu este WWE, pentru că în WWE un meci mare înseamnă manevră de final după manevră de final după manevră de final. Pentru mine astfel de meciuri sunt o jignire la adresa pro wrestling-ului, la munca pe care au făcut-o oameni ca Ric Flair de exemplu, dacă tot a intrat în contextul acestui meci. Problema este că mulţi vor lăuda acest meci, aşa cum au făcut-o până acum şi cum o vor face în continuare, de parcă au început să se uite la wrestling ieri. Sau poate asta vor ei să vadă de la un meci, finisher după finisher. Nu mai trebuie să spun că AJ Styles a făcut toată munca grea, iar Cena încă strigă fiecare spot pentru a fi auzit şi de fanul de pe ultimul rând din arenă şi după atâţia ani în industrie tot se mişcă ciudat în ring şi nu ştie nici măcar să alerge în corzi corect (fact: când am făcut primul antrenament de wrestling făceam aceeaşi greşeală, cei care ştiu wrestling îşi dau seama despre ce vorbesc, prostul are noroc că corzile folosite în WWE sunt foarte bine strânse, altfel şi-ar fi rupt gâtul de mult timp), iar singurul lucru pe care ştie să îl vândă sunt tricourile multicolorate. Îi dau dreptate lui Mihai aka TheMajinTrunks, când vorbeam despre meci – lui Cena nu îi pasă.
Problema mea cu victoria lui Cena nu este că a egalat recordul lui Flair, faptul că Cena are 16 titluri mondiale în WWE este irelevant în istoria pro wrestling-ului, ci momentul în care a venit această victorie. În opinia mea, AJ Styles trebuia să câştige, dar de ce i-ar da Vince McMahon victoria unui wrestler care a făcut istoria în această industrie în afara WWE-ului? Indiferent că a încasat două, trei sau o mie de manevre de final înainte să fie făcut pin-ul, după promo-ul de la Smackdown tot a ieşit prost. De aici mi s-a tăiat tot cheful, am urmărit şi main event-ul doar ca să termin show-ul.
Câştigător: John Cena – NEW WWE CHAMP
Rating: No Rating
Royal Rumble Match – Începutul a fost slab, apoi când a intrat Strowman au existat câteva momente bune. Cel puţin a intrat Tye Dillinger cu numărul 10, acum va fi trimis în RAW sau Smackdown unde cel mai probabil nu va fi folosit aşa cum trebuie. Partea din mijloc a meciului a fost din nou slabă, nici măcar spot-ul lui Kofi Kingston nu ne-a mai dat pe spate. Spre final au intrat grei… James Ellsworth, Enzo Amore, niciun participant surpriză, Roman Reigns. Segmentul Lesnar/Goldberg a fost meh, niciodată nu mi-a păsat de acest meci, la fel şi cu Reigns/Undertaker, sper să nu se întâmple niciodată. Roman Reigns ca #30 a fost, din nou, o jignire. Cred că în momentul ăsta lui Vince McMahon realizează ce face şi vrea doar să îşi bată joc de fani. Storyline-ul cu Wyatt Family este în continuare bun şi probabil Randy Orton a fost o alegere bună, măcar Smackdown-ul a dat câştigătorul. Alegerea a fost bună cu condiţia ca Bray Wyatt să câştige titlul la Elimination Chamber, iar la Wrestlemania Orton să îl pună over.
Câştigător: Randy Orton
Rating: **1/2
Aşteptam show-ul şi chiar eram încântat de factorul surpriză pe care îl are, cel puţin main event-ul. Mă aşteptam la câţiva participanţi surpriză, în schimb i-am văzut pe James Ellsworth, Enzo Amore şi Roman Reigns.
Nu sunt deloc interesat de Wrestlemania. Nu vreau să văd un part-timeri, unii care vin doar să încaseze cecul, alţii care abia se pot mişca în ring şi alţii care nu au fost niciodată wrestleri. Oricât de mult am sperat cu AJ Styles, poate cu Kevin Owens sau Sami Zayn, WWE nu mai promovează wrestling-ul, WWE nu mai oferă wrestling, nu încearcă să construiască wrestleri, ci în momentele importante dau câteva telefoane şi câteva milioane de dolari pentru wrestleri ca Brock Lesnar, Goldberg sau Undertaker. Iar când ei nu au chef să vină împing netalentaţi ca Braun Strowman sau Roman Reigns. Dacă se va întreba cineva de ce nu voi mai urmări WWE pentru o bună perioadă de timp… #RememberTheRumble.
