Wrestlebook.ro a stat la o discutie cu nimeni altul decat Gabriel Guguianu, pentru un interviu despre cine este Gabriel Guguianu si viata sa in lumea wrestlingului. Mai jos aveti interviul in format video, cat si varianta text a acestuia.

 

Buna ziua, eu sunt Mihai Banc, MajinTrunks de pe WrestleBook, si il am alaturi de mine pe Gabi Guguianu, omul care din multe puncte de vedere a adus wrestlingul in Romania. Bine ai venit!
-> Bine te-am gasit, Mihai, si ma bucur sa te aud din nou!

Ca sa dam si oamenilor de acasa mici informatii, incercam sa facem interviul, crashuieste software-ul, se intampla tot felul de chestii – niciodata nu merge cum trebuie. Dar nu asta e ideea, ideea este ca te avem alaturi de noi in aceste clipe pentru un “one on one”. Cateva intrebari, sa te cunoasca lumea mai bine, sa afle mai multe despre tine… Sa vada cine este Gabi Guguianu. As vrea sa incep cu o intrebare foarte simpla: cand ti-a placut tie wrestlingul prima oara, si de ce? Multi se uita, dar nu sunt captivati. Pe tine ce te-a prins?
-> Este foarte greu sa-ti raspund la intrebarea asta. Nu stiu, nu pot sa pun degetul pe ceva si sa zic ca m-a prins. Pot sa spun cum am inceput sa ma uit la el, si de acolo oamenii isi vor trage singuri concluziile. Pe undeva prin ’93, la inceputul lui 1993, am fost chemat de un prieten sa-mi arate un spectacol pe Italia1, si, intamplator, l-am vazut pe Bret Hart, si mai erau cativa pe acolo. Mi s-a parut grozav, mi s-a parut foarte misto. Atunci nu stiam ce inseamna wrestling, nu stiam cam nimic. Ulterior, momentul in care pot sa zic ca am devenit fan – in sensul ca faceam eforturi sa ma uit la fiecare emisiune – a fost un meci cu Bret Hart si fratele sau, regretatul Owen Hart, un meci in cusca. Atunci am zis “mama, ce tari sunt oamenii astia”, si am continuat sa ma uit foarte, foarte multi ani. De ce ma mai uit in continuare? Pe langa faptul ca imi place foarte mult sa ma implic in domeniu si consider ca sunt foarte multe zone neexploatate la noi in wrestlingul profesionist, cred ca, in continuare, mai am parte de surprize. Si cea mai mare surpriza pe care am vazut-o de foarte multa vreme incoace, a fost in momentul in care Devon s-a aratat un membru al Aces & 8s. Si imi amintesc ca ziceam peste tot “Ce idioti sunt astia din TNA ca l-au lasat sa plece!”. Pana si Hulk Hogan spunea, pe pagina lui, ca cine l-a lasat sa plece a facut o mare greseala. Ala a fost un moment in care am fost mark total.

Da, momentele astea sunt momentele pentru care toti ne uitam la wrestling, acelea in care pur si simplu te pierzi in produs. Ai spus ca ai facut eforturi pentru a urmari ani de zile, dar as vrea sa vorbim despre alte eforturi facute de tine…
-> Nu stiu cati mai fac efort de genul celui facut de mine, pentru ca produsul ba aparea, ba nu aparea. Si la un moment dat stiu ca mergeam noapte la niste prieteni ai caror parinti ma urau, doar ca sa ma uit la show. Si prietenii stateau departe, la 5-6-7 statii de mine. Si faceam orice, doar ca sa ma duc sa vad, pentru ca la firma de cablu pe care o aveam eu nu aveam respectivul produs.

Ai fost un fan mai devotat ca multi. Eu tocmai voiam sa te intreb de eforturile din cealalta parte a baricadei, de a aduce wrestlingul pe piata. Tu esti unul dintre putinii oameni din Romania care au reusit sa aduca un produs plecat din obscuritate la un fenomen ce creste pe zi ce trece.
-> Ideea este ca, in privinta aducerii produsului, nu este meritul meu. Am inceput la Eurosport ca si comentator, dupa care cei de la TV Sport – ulterior Sport.Ro – s-au gandit sa cumpere un produs similar. Au gasit tot TNA, l-au cumparat, dupa care, in urma unor discutii pe care le-am avut cu Costi Mocanu, au decis sa aduca si WWE. Le-am explicat ca este un produs similar, si au adus ambele in aceeasi televiziune – lucru care nu se mai intamplase, si nici nu s-a mai intamplat in lumea asta. Nicio alta televiziune nu a dat ambele programe. Pe de alta parte, ceea ce s-a intamplat pe GSP a fost un efort extrem de sustinut. Am facut un lobby foarte puternic, am mers la nenumarate discutii pentru a convinge televiziunile din Romania sa readuca TNA-ul in tara. Toti spuneau ca WWE este un produs foarte puternic si nu se pot pune cu ei, eu le-am demonstrat ca se pot pune linistiti cu WWE. Ulterior, am reusit sa-i conving pe cei din trustul Intact, care ma interesa in mod special deoarece e o adevarata masinarie de media, sa il aduca. Acum, ce se va intampla mai departe, este greu de spus. In general nu imi place sa vorbesc despre proiectele pe care nu le-am finalizat, asa ca deocamdata am adus TNA la TV in Romania, sa vedem ce se intampla mai departe.

Dar putem sa spunem ca planuri sunt. Ce, nu putem sa zicem, dar planuri sunt.
-> Da, fara indoiala, intotdeauna sunt planuri si vise, aspiratii. N-am sa ascund niciodata: obiectivul meu final este sa avem o promotie de wrestling in Romania. Dar pana acolo mai este foarte mult, si sunt tot felul de pasi intermediari pe care trebuie sa-i facem cu grija.

Sa revenim la intrebari mai aproape de pamant, desi suna foarte frumos. Cand realizat ca wrestlingul este un spectacol regizat, ti-a afectat parerea sau doar ti-a intarit fascinatia fata de produs?
-> In momentul in care am aflat ca wrestlingul e mai mult un spectacol, nu exista accesul la internet asa cum il stim noi. Cred ca prin ’95 am descoperit asta. Pentru mine nu a fost ca o lovitura in fata, ca si cum mi-ar fi spus un baiat mai mare ca nu exista Mos Craciun. A fost treptat. Citeam cate o bucatica de informatie, era foarte greu sa afli ceva la momentul respectiv. De fapt, nici nu foloseam internetul. Aveam cunoscuti care aveau reviste, mai auzeau si ei ceva de la niste prieteni… mIRC-ul era, la ora respectiva, sursa principala de informatii. Mai apoi am descoperit ca nu erau neaparat informatii corecte. Pentru mine impactul nu a fost foarte mare, pentru ca a fost treptat. Am continuat sa ma uit, si o fac cu o placere si mai mare. De ce ma mai uit la wrestling dupa ce am realizat ca este mai mult un spectacol decat un sport? Tocmai de aia, pentru ca mie nu-mi plac sporturile.
Nici nu le poti compara pe cele doua. Te uiti cu o mentalitate la un sport, si cu o alta la un spectacol.
-> Exact asa e, si asta m-a atras. Faptul ca este un spectacol, faptul ca exista elemente scriptate m-a facut sa-l privesc cu mai mare interes. Si acum, din postura de comentator, privesc show-urile de wrestling ca si cum ar fi… un patinaj, daca vrei. Dau note, ca la patinaj. Asa vad eu lucrurile. Cat de bun esti la microfon, cat de bine ai executat manevra, cat de putin ti-ai ranit adversarul, si multe elemente de genul acesta, pe care nu trebuie sa le mai amintesc. Asa privesc eu lucrurile, si asta ma face sa privesc si a doua zi, si a treia zi, si a patra. Nu neaparat sa vad evolutia, ci sa vad ce mai e nou.

Vorbind de evolutie, ce parere ai de evolutia wrestlingului in Romania? Suntem, totusi, o piata viabila pentru ca o companie sa vina incoace?
-> Din punctul meu de vedere, la ora actuala nu suntem o piata viabila pentru dezvoltarea unei companii locale. Putem fi o piata viabila pentru companiile mari. Ce am vazut, insa, la American Wrestling Rampage – in 2008 sau 2009, daca imi aduc aminte bine – au fost foarte putini oameni, fiinda n-au avut promovarea adecvata. Ce am vazut la WWE: arena a fost aproape plina, 4000-4500 oameni, foarte bine pentru un show. Sper ca pe viitor sa vedem din nou companii mari venind aici. Ca piata, wrestlingul nu mai este ce era inainte. A facut cativa pasi inapoi, si tocmai asta e un subiect pe care il abordez foarte serios in ultima perioada, incercand sa inteleg ce se intampla cu mentalitatea pietei si cum sa-i conving pe oameni sa vada un spectacol. Daca am ceva sa-mi reprosez, ar fi ca nu am reusit sa induc ideea de spectacol fanilor din Romania, pentru ca sunt foarte multi care spun “Ce? Facatura aia? Sportul ala? Nu e pe bune, ma!” Cred ca tocmai aici am gresit si nu am explicat oamenilor suficient ca este un spectacol fenomenal cu atleti iesiti din comun.

Care crezi ca este pozitia lor in momentul asta in ceea ce priveste venirea lor in tara? Considerand ca exista, culmea, audienta la TV si interes pe interes. Piata e tanara si e nevoie de timp sa evolueze, dar avem potential. Tu ce parere ai?
-> E o chestiune care ma preocupa. E destul de greu sa-ti spun exact ce gandesc ei. Prefer sa nu abordez subiectul asta pana nu il vad implinit.

Ai spus mai devreme ca ai senzatia ca produsul de wrestling, in general, si aici sunt sigur ca nu te referi la tot, a scazut. Cui atribui aceasta diferenta de mentalitate? Producatorului, adica companiilor, sau fanilor? Pentru ca, pana la urma urmei, produsul nu este orientat spre piata noastra, este orientat spre o piata mondiala. Pe cine dai vina? Pe fanii care s-au schimbat in timp, sau pe produsul care, pur si simplu, s-a orientat catre altceva si nu mai este ce a fost in trecut?
-> Cred ca principala cauza pentru care wrestlingul este in declin – bine, asta nu inseamna ceva dramatic, are suisurile si coborasurile lui – o reprezinta cresterea extraordinara, ca fenomen, a artelor martiale mixte. K-1-ul, ca fenomen, e trecut, dar UFC-ul castiga extraordinar de mult din publicul de wrestling. Si ceea ce se prezinta in UFC este mai violent si mai brutal decat in TNA sau WWE. Acum, atat WWE cat si TNA merg spre o alta zona de produs. Un produs care sa poata fi vandut familiei. Am avut ocazia sa iau un interviu in Londra unei familii intregi de fani ai wrestlingului, o sa-l vedeti pe gsptv.ro, si am fost foarte surprins sa vad ca functioneaza aceasta strategie. Vin doi oameni, in mod obisnuit, la un show de wrestling. Iar daca produsul este destinat intregii familii, vin mai multi. Si atunci nu poti sa mai faci lucrurile extrem de violente, cum se intampla in UFC sau in alte zone. Pe de alta parte, UFC nu este un produs destinat maselor largi, dar s-a infipt foarte bine in zona produselor pentru barbati. Pe GSP face o treaba fenomenala. Asa ca, din punctul meu de vedere, dorinta companiilor de a face bani le-a restrans publicul, desi intentia lor este sa-l mareasca, si s-ar putea ca pe termen indelungat sa se dovedeasca o strategie auto-distructiva. Cred ca, in mare masura, companiile sunt cele care gresesc.

Crezi ca se poate face ceva in legatura cu asta?
-> O schimbare deja se produce. Nu stiu exact in ce masura va afecta, dar cei din TNA, cu noua politica de evenimente PPV a starnit pe site-urile straine un val foarte interesant care spune ca TNA aduce din nou sportul in competitie. Conceptul lor e destul de simplu, si anume sa aduca evenimente tematice, dar cu teme stricte. Daca la Royal Rumble avem un meci care defineste tot show-ul, cei din TNA au transformat toate meciurile, de la cap la coada, in acelasi lucru. Cam cum este LockDown. Cred ca este foarte interesant. Ramane de vazut daca vor pastra cele sapte evenimente speciale, noi, si in 2014, dar o schimbare se vede. Am sesizat si un potential in nisa. Produsul WWE merge din ce in ce mai mult catre spectacol si se pare ca vor sa insiste pe aceasta tema. Pana la urma, incasarile lor sunt destul de bune, dar ratingurile incep sa scada. Daca stam sa ne uitam putin la cifrele corporatiei, e loc si de mai bine.

Tu esti la zi cu wrestlingul?
-> Citesc rezultatele. Fie pe WrestleBook, fie pe site-urile straine. La TNA, normal. Sunt la zi, sunt chiar inainte de zi. Stiu cu ceva vreme inainte sa apara la televizor cam ce se va intampla in show.
Visul oricarui fan, sa ajunga de partea cealalta a baricadei.
-> Nu stiu ce sa spun… Eu mi-am pierdut inocenta, dar am avut capacitatea sa trec peste asta si sa privesc produsul ca un critic.

Vorbim de WWE. Ei sunt, in momentul asta, principalii rivali TNA…
-> Sunt cei mai puternici la ora actuala. Din punct de vedere al evolutiei in Marea Britanie, TNA este suprem, dar in restul lumii – inclusiv in Romania – WWE a recastigat ceea ce pierduse in anii trecuti.
Asta voiam sa te intreb. Este TNA o alternativa, sunt in competitie directa, sau, cum spun multi oameni, WWE e “ala mare” iar TNA “ala mic”?
-> Asa si este, dar TNA nu mai este atat de mic ca inainte. Asta e partea frumoasa. In 10 ani au ajuns pana aici, si eu am mari sperante de la aceasta strategie pe care au aplicat-o cu evenimentele speciale de care spuneam mai devreme. Cred ca vor face diferenta si vor duce TNA intr-o zona foarte buna. Mai ales ca Dixie Carter spunea niste lucruri extrem de interesante privind viitorul diviziei X, care nu este neaparat roz, dar nici negru – cum era pana acum – si desper divizia feminina. S-au oprit din adus dive, eu am avut ocazia insa sa vad in Marea Britanie niste dive care vor ajunge in TNA si sunt ceva special. Pot sa spun doar atat: ODB are pe cineva care sa i se asemene.

Chiar ma bucur ca ai deschis subiectul diviziilor. Am observat in produs disparitia diviziilor. Parca produsul nu mai poate sustine multiple divizii. Au main-eventul cu storyline-urile principale, poate au divizia la echipe; dar orice altceva pare pierdut. Divizia feminina, divizia X se rezuma in acest moment doar la niste meciuri interesante. In produsul actual se poate face ceva cu chestia asta?
-> In general nu-mi place sa ma pun in locul unui manager de companie, dar aici voi face asta. As pune mai mult accentul pe divizii. Nu neaparat sa le mut in main-event, dar le-as da o mai mare importanta. Amintiti-va cat de distractiva a fost divizia X atunci cand a venit Kevin Nash acolo. Sau in momentul in care Bubba Ray si Devon erau innebuniti cu cantarul pentru ca nu puteau intra in divizia X. Au fost niste lucruri grozave, si s-ar mai putea face. Sa ne amintim ce a insemnat lansarea diviziei feminine in momentul in care a venit Awesome Kong si s-a batut cu Gail Kim. Erau mai interesante decat ce se intampla in evenimentul principal. Li se va acorda si timpul necesar. Cel putin in TNA, de unde am informatii, iti pot spune cu certitudine ca vor primi mai mult timp la divizia feminina. Nu stiu ce s-a intamplat cu divizia X, nu am avut timp sa discut cu ei despre asta, dar se trage tare pe divizia feminina. La un moment dat auzisem ceva de 15 femei in divizie. Nu stiu exact cum vor sa faca lucrul asta, insa TNA-ul mai aduce si alte produse. WWE, pe de alta parte, nu mai este interesat decat de divizia pe echipe – si nici acolo prea mult. Pe de alta parte, din unele informatii reiese ca sunt mai interesati de povestile in sine decat de divizii sau de titluri, desi titlul ramane un lucru extrem de interesant pentru cei care se uita la wrestlingul profesionist. Mai ales cei care nu-l cunosc.

Ai fost recent in Londra, la un show TNA. Te-ai simtit bine?
-> Personal, n-am cuvinte sa-ti reproduc ce a facut publicul din Marea Britanie. Nu pot decat sa sper ca, intr-o zi, publicul din Romania va reusi sa fie 30% din ce am vazut acolo. Imi doresc cu disperare sa-mi demonstreze publicul din Romania, sau orice alta tara, ca poate fi mai tare decat cel din Marea Britanie. Am avut senzatia, atat eu, cat si cei cu care am fost la eveniment, ca se va darama arena. La propriu. Vibra totul, erau aproape zece mii de oameni care scandau, bateau din picioare, faceau o atmosfera incredibila. A fost fenomenal. In plus, am avut ocazia sa iau interviuri in Nottingham, si am avut ocazia sa merg la un after-party. Au fost cele mai interesante trei ore din toata viata mea in televiziune. Am vorbit cu absolut toata lumea, de la arbitri pana la Dixie Carter, trecand prin absolut toti wrestlerii – cu exceptia lui Hulk Hogan. El nu a fost prezent, ca si fiica lui. In rest, a fost toata lumea. O caterinca totala. Daca intri pe pagina mea de Facebook o sa vezi o gramada de poze cu superstaruri din TNA, fie la petrecere, fie la interviurile din Nottingham.

Intr-unul din documentarele despre wrestling am auzit o replica ce suna cam asa: “Luptatorii de wrestling sunt oameni, la fel ca noi toti. Dar complet diferiti”. Dupa aceasta seara petrecuta cu ei, dupa interviurile care pot fi vizionate pe site-ul GSP, ce parere ai de ei ca oameni?
-> Cel mai mult m-a surprins Sting. Nu vreau sa vorbesc foarte mult despre experienta in sine, dar in ziua respectiva a fost foarte obosit. A cascat un sfert de ora intr-una, se vedea ca e frant de oboseala, nu avea chef de nimic. In interviu a fost o alta persoana, dar inainte a fost foarte plictisit sau suparat. Pe de alta parte, toti ceilalti cu care am stat de vorba au fost incredibili. Foarte amabili, foarte prietenosi, foarte simpatici. La petrecere au fost party animals. Stiu ca ii explicam lui Wes Brisco ca nu beau alcool si ii spun “Ai vazut ce fata a facut tipa aia cand i-am cerut un cocktail cu mere?”, la care el: “Ce? I-ai cerut un cocktail cu mere?”. O cheama pe tipa inapoi, si-i cere doua shoturi. N-ai cum sa-l refuzi pe Wes Brisco, trebuie sa bei shoturi cu el. Absolut toti sunt trasniti rau de tot. Ca oameni deosebiti il remarc pe Eric Bischoff, cu care am schimbat doar cateva vorbe. Era si el retras, ca si Sting, la after-party, nu a vorbit aproape cu nimeni. Cei mai amuzanti au fost Aces & 8s, dar primul a fost, de departe, Chris Parks. Stia cine sunt, fusesem prezentat de niste oficiali ai TNA-ului in eventualitatea unor interviuri pe care le vom realiza, si am avut o discutie mai lunga. Extrem de amuzant, iar Chris Parks este exact Joseph Parks, si nu Abyss. Este un tip foarte jovial, pus pe glume intr-una, cu povestiri. Si daca tot vorbim de povestiri, trebuie sa spun ca la asta Tara este numarul 1. La fel de prietenos s-a demonstrat si Jesse. Si el extrem de amabil si pus pe povestiri.

Daca ai o povestire, te rugam…
-> N-am. Realitatea este ca n-am tinut minte tot ce am vorbit cu superstarurile. Ce pot sa-ti spun e ca la petrecere au fost niste magicieni, si au reusit sa le lase pe toate divele cu gura cascata. Au fost prezenti si Chavo Guerrero si Hernandez. Hernandez, cel putin, a avut o reactie extraordinara a publicului. Nu ma asteptam ca fanii sa fie atat de innebuniti dupa Hernandez, lucru care mi-a dat niste idei. Tot asa, foarte simpatic s-a demonstrat Ken Anderson. Un tip caruia i-am spus ca seamana cu Chuck Norris, si imediat m-a intrebat care Chuck Norris. Ala din Delta Force, sau asta de acum. Din spate, Devon a simtit nevoia sa comenteze: “Nu, frate, asta de acum”. Trebuie sa va uitati la el, sa vedeti ce schimbare incredibila. Si-a schimbat din nou culoarea parului, si acum arata exact ca Chuck Norris. Am fost socat cand l-am vazut, nu l-am recunoscut si stateam la 20 cm de el. Stateam umar la umar la bar.
Trebuia sa-l intrebi daca nu-l chema Kennedy la un moment dat…
-> I-am spus chestia cu Kennedy, ca purtam un tricou si lumea incepuse sa ma strige Kennedy. Numele lui real este Ken Anderson.

Ca o concluzie, e o lume interesanta, cu tot felul de personaje foarte colorate...
-> Sunt persoane, nu sunt personaje. Asta e partea cea mai interesanta. Nu sunt la fel de explozivi si spectaculosi ca in ring. Sunt persoane foarte diferite. Velvet Sky in ring si Velvet Sky din afara ringului sunt doua persoane la fel de diferite ca Abyss si Joseph Parks. La after-party m-am dus ca fan, 30%.

Tot ce sper este ca urmatorul after-party sa fie in Romania. Tu trebuie sa te ocupi de asta.
-> O sa ma straduiesc sa va invit si pe voi la after-party. Am reusit sa-l invit atunci pe Stefan, acum sa vedem pe cine invitam in Romania.
Daca vin ei in Romania nu trebuie sa ne inviti, venim noi cumva…

Bun, cu asta am cam terminat. Sunt sigur ca sunt un milion de alte intrebari pe care as putea sa le pun, dar in momentul asta nu prea in vin in cap.
-> Daca vor oamenii sa-mi puna intrebari, pot sa foloseasca fie Facebook-ul meu: Gabriel Guguianu, fie Twitter-ul: @guguianu.
Fanii te pot urmari pe Facebook, pe Twitter, pe GSP TV la iMPACT si Xplosion…
-> In fiecare luni, de la 22:30, si in fiecare miercuri de la 23:30. Trebuie sa spun ca Xplosion s-a schimbat foarte mult. Acum e mult mai distractiv.

O ultima intrebare: la ce putem sa ne mai asteptam din partea GSP TV si TNA, pentru fanii din Romania?
-> Ne apropiem de finalul primei campanii TNA Reward. Ramane de vazut ce ne asteapta in partea a doua, eu cred ca premiile vor fi o surpriza uriasa pentru fanii din Romania, dar probele vor fi mai dificile. Am avut exemple de participanti care a castigat sase premii, fara sa ne dam seama ca regulamentul prevedea ca poti castiga un singur premiu. In campania viitoare vor fi alte reguli, nu va fi suficient sa fii rapid si sa stii foarte mult wrestling. Cred ca vor fi mai putine premii, dar mult mai consistente.

Cu asta iti multumesc pentru interviu, cred ca am lamurit fanii nostri cine este Gabi Guguianu si care este viata lui din punct de vedere al industriei.
-> Si eu iti multumesc foarte mult, si sper sa ne vedem la concurs. Mai avem 12 sau 14 premii, si mai avem doua luni.